Politici de integrare a muncii și întreprinderile sociale în Spania și regiunea Catalonia

4. Întreprinderi sociale de integrare în muncă în Spania – empresa de inserție (WISE): pentru persoanele cu risc de excludere

Întreprinderile de Integrare a Ocupării Forței de Muncă înființate prin Legea 44/2007 – oferă locuri de muncă în principal persoanelor cu risc de excluziune socială și trebuie să fie acreditate de serviciile publice sociale responsabile pentru fiecare tip de excludere.

Se consideră societate de inserție orice societate comercială legal constituită sau societate cooperatistă care, calificată corespunzător de autoritățile regionale competente, desfășoară orice activitate economică care implică producția de bunuri și servicii, al cărei obiect social este integrarea socio-profesională și formarea persoanelor care se află într-o situaţie de excluziune social, totul ca proces de tranziție spre angajarea standard.

Companiile de inserție trebuie să respecte următoarele cerințe minime:

  • Ele trebuie să fie promovate și deținute de una sau mai multe entități de promovare care sunt nonprofit. Această participare va fi de cel puțin 51% din capitalul social în cazul societăților comerciale. În cazul Cooperativelor și al Societăților Deținute de Proprii Angajați, această participație trebuie să se încadreze în limitele maxime stabilite în diferitele legislații aplicabile partenerilor colaboratori sau asociați
  • Să fie înregistrate în Registrul corespunzător formei lor juridice, precum și în Registrul Administrativ al Societăților de Inserție al Comunității Autonome
  • Menținerea unui procent anual de lucrători în curs de inserție, indiferent de tipul contractului, de cel puțin 30% în primii trei ani de activitate și de cel puțin 50% din totalul forței de muncă începând cu al patrulea an iar numărul acestor lucrători nu poate fi mai mic de doi
  • Aceste întreprinderi sociale trebuie să reinvestească 80% sau mai mult din rezultatele sau surplusurile disponibile în îmbunătățirea sau creșterea capacităților lor de generare de locuri de muncă și nu ar trebui să desfășoare nicio activitate economică care nu este direct legată de obiectivele lor sociale
  • Să prezinte anual un Bilanț Social al activității companiei care să cuprindă raportul economic și social, gradul de inserție pe piața standard a muncii, componența forței de muncă, informații despre sarcinile de inserție efectuate și previziunile pentru următorul an financiar
  • Aceste întreprinderi ar trebui să ofere orientarea și educația necesară pentru a permite angajaților lor să se integreze pe piața deschisă a muncii. Aceștia trebuie să dispună de mijloacele necesare pentru a respecta angajamentele care decurg din itinerariile de inserție socială și profesională.

Întreprinderile de inserție funcționează conform regulilor pieței și în general, în cooperare cu un ONG sau o asociație locală. Firmele de inserție au jucat un rol cheie în dezvoltarea de itinerarii personalizate în Spania, lucrând în strânsă cooperare cu asociații, ONG-uri și autorități locale.[1]


[1] PROGRAMUL DE ÎNVĂȚARE RECIPROCĂ: SPANIA, 2009


Tipologia lucrătorilor defavorizați angajați

Societățile de inserție pot angaja ca lucrători, șomeri în situații de excluziune socială și înscriși la Serviciul Public de Ocupare, cu dificultăți deosebite pentru integrarea lor pe piața muncii, care se încadrează în oricare dintre aceste grupe:

  • Beneficiarii Venitului Minim de Inserție sau orice altă prestație de aceeași natură sau similară, după denumirea adoptată în fiecare Comunitate Autonomă, precum și membrii unității de conviețuire care sunt beneficiari ai acestora
  • Persoanele care nu pot accesa beneficiile la care se referă paragraful anterior, din oricare dintre următoarele motive: lipsa perioadei de rezidență, lipsa înregistrarii la recensământ sau pentru constituirea Unității primitoare; epuizarea perioadei maxime de primire stabilita legal
  • Tineri cu vârsta peste optsprezece ani și sub treizeci de ani, din Instituțiile pentru Protecția Minorilor
  • Persoane cu probleme de dependență de droguri sau alte tulburări de dependență care se află în proces de reabilitare sau reintegrare social
  • Deţinuţii penitenciarului a căror situaţie le permite accesul la locul de muncă şi al căror raport de muncă nu este cuprins în sfera de aplicare a raportului special de muncă reglementat la articolul 1 din Decretul Regal 782/2001, din 6 iulie, precum şi cei eliberaţi condiţionat precum și foştii detinuti
  • Deținuți minori incluși în sfera de aplicare a Legii organice 5/2000, din 12 ianuarie, de reglementare a răspunderii penale a minorilor, a căror situație le permite accesul la locul de muncă și al căror raport de muncă nu este inclus în sfera de aplicare a angajării speciale prevăzută la art. 53.4 din Regulamentul Legii menționate anterior, aprobat prin Decretul regal 1774/2004, din 30 iulie, precum și cele privind probațiunea și foștii deținuți.

Situația de excludere trebuie să fie acreditată de către Serviciile Publice Sociale competente.

  • Legea vizează persoanele care beneficiază de venit minim de inserție sau cele aflate în nevoie, dar care nu au dreptul la niciun venit minim, persoanele între 18 și 30 de ani provenind de la agențiile de protecție a copilului, persoanele cu probleme de dependență sau persoanele încarcerate.
  • Domenii economice de activitate – principalele domenii de activitate în care operează WISE în țara/regiunea dumneavoastră

Activitatea principală în firmele de inserție este reciclarea, colectarea deșeurilor și colectarea hârtiei cu 30% din total, urmată de serviciile personale. Sinteza lui Marcuello (2008), pe un total de 212 EIs, arată, de asemenea, predominanța sectorului de reciclare cu 22%, a serviciilor personale și a activităților de ajutor la domiciliu cu 17%, iar sectorul construcțiilor și ramurile sale cu 13%. Cifrele sunt ceva mai mari în studiul Fundației Un Sol Mon (2007) pentru 2006, unde 50% aparțin sectorului de reciclare, 30% sectorului construcțiilor, 23% serviciilor personale și 22% serviciilor de afaceri.

Model predominant de integrare*

  • crearea de ocupații tranzitorii care să ofere experiență de muncă și formare la locul de muncă în vederea sprijinirii integrării grupului țintă pe piața deschisă a muncii. Perioadele de pregătire înainte de recrutarea de către același WISE sau de către alți angajatori – plătite doar parțial de același WISE sau de către entități publice – sunt în acest caz posibile; minim 6 până la 12 luni și maximum trei ani de angajare
  • crearea de locuri de muncă permanente care reprezintă alternative durabile pentru lucrătorii dezavantajați pe piața deschisă a muncii

Este o recomandare pentru autoritățile publice să rezerve contractele publice WISES sau să aibă clauze sociale.

Sursa https://www.areinet.org/que-son-las-ei/

4.1 Centre speciale de ocupare a forței de muncă pentru inițiativă socială (Centros especiales de empleo, CEE)

Aceste entități au fost înființate inițial prin Legea 13/1982 pentru integrarea socială a persoanelor cu dizabilități. Acestea efectuează muncă productivă, participă la operațiuni comerciale și urmăresc furnizarea de locuri de muncă remunerate și servicii personale și sociale pentru lucrătorii cu dizabilități care trebuie să constituie cel puțin 70% din personal.

CEE caută să integreze pe piața muncii un număr cât mai mare de persoane cu dizabilități. Recent, Legea 9/2017 privind achizițiile publice a modificat legile anterioare pentru a le specifica ca centre speciale de ocupare a forței de muncă „de inițiativă socială” pe cele promovate și la care participă organizațiile non-profit care au scopul lor social recunoscut în statut, diferențiindu-le de acele CEE din inițiativă de afaceri care urmăresc să maximizeze beneficiile, prin sprijin fiscal primit pentru angajarea persoanelor cu dizabilități.