Inițiative

Principalele modificări de politici publice promovate de RISE

Politici transversale dedicate economiei sociale ca sector instituțional au apărut în Europa în anii ’80 în țări cu tradiție în domeniu cum ar fi Franța, Italia sau Spania și s-au răspândit în alte țări europene în ultimul deceniu. De asemenea, întreprinderile din economia socială sunt afectate direct de politicile privind întreprinderile, cu precădere de cele privind întreprinderile mici și mijlocii și de politicile privind ocuparea. Pentru buna funcționare a economiei sociale și a întreprinderilor sociale de inserție în România sunt necesare:

  • Un cadru general favorabil dezvoltării organizaţiilor economiei sociale (cooperative, asociatii si fundatii) în actele normative care reglementează înfiinţarea şi funcţionarea fiecăreia dintre aceste forme juridice și, eventual, un cadru legal definit al economiei sociale ca sector
  • Măsuri care favorizează integrarea optimă a întreprinderilor de economie socială în sistemul economic şi de bunăstare cum ar fi în cadrul normativ care reglementează activitatea întreprinderilor în general (de ex. Legea-cadru privind întreprinderile mici și mijlocii, fiscalitate, piețe și achiziţii publice, ajutor de stat, programele guvernamentale destinate întreprinderilor mici și mijlocii etc) și a piețelor publice și private pentru diverse bunuri și servicii, a căror reglementare poate crea obstacole de intrare pentru întreprinderile de economie socială.
  • Măsuri speciale dedicate economiei sociale sau unor tipuri de întreprinderi sociale: întreprinderi de inserţie sau domeniilor de activitate în care se regăsesc acestea, cu precădere întreprinderi de economie socială ca serviciile sociale (proceduri de externalizare / subcontractarea a serviciilor sociale și de interes general) şi de ocupare – inserţia în muncă a persoanelor cu dizabilităţi sau, mai generală a grupurilor defavorizate. Unele dintre acestea reglementează şi rolul acestor întreprinderi în domeniile de politică publică respectivă ca furnizori de servicii respectiv ca angajatori sau actori de reinsertie pe piata muncii a unor categorii defavorizate.

Principalele modificări de politici publice promovate de RISE sunt:

  1. Introducerea în Legea 76/ 2002 privind stimularea ocupării forţei de muncă a unor măsuri concrete destinate întreprinderilor sociale de inserție – principalul instrument de implementare a politicilor de insertie socio-profesională a persoanelor inactive pe piața muncii


  2. Includerea întreprinderilor sociale în rândul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) și în toate programele de sprijin destinate acestora


  3. Sprijinirea efectivă a întreprinderilor sociale de inserție – modificarea și punerea în practică a prevederilor Legii economiei sociale


  4. Finanțarea dezvoltării întreprinderilor sociale, a scalării acestora – strategie eficientă și cu grad mare de sustenabilitate pe lângă sprijinirea start-up-urilor – Modificarea radicală a finanțărilor prin programele naționale cu fonduri europene dedicate întreprinderilor sociale


  5. Încurajarea achizițiilor publice sociale inclusiv a contractelor rezervate pentru UPA și întreprinderi sociale de inserție

 

1. Introducerea în Legea 76/ 2002 privind stimularea ocupării forţei de muncă a unor măsuri concrete destinate întreprinderilor sociale de inserție – principalul instrument de implementare a politicilor de insertie socio-profesională a persoanelor inactive pe piața muncii

Astfel, Art. 85, alin. (1) să se completeze după cum urmează: Angajatorii întreprinderi sociale de inserție care încadrează în muncă, pe perioadă determinată, lucrători defavorizați conform Regulamentului European – șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomeri de lungă durată sau tineri NEET – primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă în cuantum egal cu salariul minim pe economie.

 

2. Includerea întreprinderilor sociale în rândul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) în toate programele de sprijin destinate acestora

Modificarea Legii cadru pentru IMM, Legea 346/2004 privind stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii pentru a include între formele legale pe care le pot avea întreprinderile și organizațiile fără scop lucrativ, asociațiile și fundațiile care funcționează în baza OG 26/2000. În prezent numai formele legale de societăți comerciale, societăți cooperative, persoane fizice care desfășoară activități economice în mod independent și asociații familiale sunt considerate întreprinderi. Acest fapt contravine definiției dată de Comisia Europeană IMM-urilor care se regăsește în Recomandarea 2003/361/CE.

Recomandarea CE nr. 361/2003 privind definirea microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii precizează: “[…] în conformitate cu articolele 48, 81 și 82 din tratat, astfel cum sunt acestea interpretate de Curtea de Justiție a Comunităților Europene, este necesar să se considere întreprindere orice entitate, indiferent de forma juridică, care desfășoară o activitate economică, inclusiv, în special, entitățile care desfășoară o activitate artizanală și alte activități cu titlu individual sau familial, societățile de persoane sau asociațiile care desfășoară în mod obișnuit o activitate economică.”

 

3. Sprijinirea efectivă a întreprinderilor sociale de inserție – modificarea și punerea în practică a prevederilor Legii economiei sociale

Primită ca o măsură binevenită de furnizorii de servicii sociale și de ONG din sectorul social menită să alinieze politicile de ocupare din România la cele europene în domeniu, legiferarea / recunoașterea întreprinderii sociale de inserție prin Legea economiei sociale inițiată de Ministerul Muncii printr-un proiect POSDRU, acest regim de autorizare s-a dovedit în practică ineficient și prin urmare ONG din sectorul social nu au optat pentru o autorizarea care aduce doar alte sarcini administrative și nicio măsură de sprijin public.

În acest context RISE a inițiat un set de propuneri/ amendamente la Legea 219/2015 privind economia socială și normele de aplicare.

1. La Art. 7. Autoritățile administrației publice centrale și locale sprijină activitățile de economie socială

Se adaugă:

e) Participarea la constituirea și finanțarea unor întreprinderi sociale.

g) Acordarea de scutiri sau reduceri la impozitul pe clădire și teren datorat pentru clădirile și terenurile utilizate de acestea.

h) Anual, minim 5% din bugetul total aferent planului de achiziții al fiecărei autorități contractante va fi rezervat pentru achiziții de la întreprinderi sociale și întreprinderi sociale de inserție. Acest procent va crește cu 2,5% anual până la atingerea unui prag minim de 10% până în 2022.

k) Finanțarea serviciilor de ocupare a persoanelor dezavantajate aflate în inserție în cadrul întreprinderilor sociale de inserție din fondul de șomaj conform Legii Șomajului 76/2002.

l) Finanțarea serviciilor sociale de acompaniament al persoanelor dezavantajate aflate în inserție în cadrul întreprinderilor sociale de inserție prin Legea 34 /1998.

2. La Art. 11, după alin (3) se introduce alin. 4, cu următorul conținut:

(4) Persoanele din grupul vulnerabil, greu și foarte greu ocupabile beneficiază cu acordul angajatorului (întreprindere socială de inserție), de măsura prevăzută la art. 58, ali.(1) lit. e) din Legea nr.76/2002 privind privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă.

  1. De asemenea RISE a solicitat punerea în aplicare a unor prevederi care nu au fost puse în practică niciodată. Simpla aplicare a acestor prevederi din cadrul legislativ în vigoare ar fi un mare pas înainte pentru un început de politică publică coerentă cu nevoile din teren.
  • Instituirea Comisiei Naţionale pentru Economie Socială, organism de colaborare, coordonare şi monitorizare în domeniul economiei sociale, care are rolul de a promova şi sprijini economia socială, singurul organism de dialog cu actorii economiei sociale – cooperative, cooperative de credit, asociaţii şi fundaţii, case de ajutor reciproc ale salariaţilor (care grupează aproximativ 1 milion de membri) și ale pensionarilor (care grupează aproximativ 1,5 milioane de membri vârstnici, în mare parte pensionari săraci), societăţile agricole (care grupează inclusiv mici fermieri), întreprinderi sociale de inserție (Lege Art 26)
  • Instituirea programului pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor din sfera economiei sociale în conformitate cu prevederile art. 25^1 lit. d) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la Programele naţionale destinate finanţării întreprinderilor mici şi mijlocii care se derulează de către autoritatea publică centrală cu atribuţii în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii. (Lege Art 21)
  • Elaborarea, prin consultare cu întreprinderile sociale de inserţie – nu doar a celor autorizate, a planurilor judeţene de inserţie socio-profesională. (Lege Art 24)

 

4. Finanțarea dezvoltării întreprinderilor sociale, a scalării acestora – strategie eficientă și cu grad mare de sustenabilitate pe lângă sprijinirea start-up-urilor – Modificarea radicală a finanțărilor prin programele naționale cu fonduri europene dedicate întreprinderilor sociale

Ultimele apeluri de finanțare dedicate economiei sociale, de ex. POSDRU 2014 si POCU 2018, s-au concentrat pe finanțarea de start-up-uri care, pentru apelul 2014 ale cărui rezultate pot fi evaluate la această dată, s-au dovedit în mare parte nesustenabile. Este regretabil că MFE si AMPOCU au optat pentru reluarea acestui tip de linie de finanțare în perioada de programare 2014-2020.

Propunem ca pentru perioada 2021-2027 lucrurile să se schimbe radical. În programarea resurselor alocate acestui sector, recomandăm concentrarea pe sprijinirea acelor întreprinderi cu rezultate dovedite de angajare a persoanelor defavorizate care pot scala aceste rezultate prin finanțare din Fondul Social European pentru acompaniere socio-profesională si angajare și FEDR pentru investiții necesare procesului de producție din întreprinderi.

Raportul de țară din 2019 privind România – Semestrul european 2019 al Comisiei Europene, Anexa D: Orientări în materie de investiții privind finanțarea politicii de coeziune în perioada 2021-2027 prevede explicit că economia socială trebuie să fie o prioritate pentru România.

Astfel, Obiectivul de politică 4: O Europă mai socială – Implementarea Pilonului european al drepturilor sociale, prevede că evoluțiile demografice nefavorabile, nivelul ridicat al migrării forței de muncă și lipsa competențelor relevante duc la tensionarea pieței forței de muncă. Prin urmare, s-au identificat nevoile de investiții cu un rang înalt de prioritate pentru a îmbunătăți accesul la piața muncii prin politici active în domeniul pieței forței de muncă, anticiparea nevoilor în materie de competențe și sprijinirea tranzițiilor și a mobilității pe piața muncii și, în special pentru a consolida și a sprijini antreprenoriatul social și economia socială.

 

5. Încurajarea achizițiilor publice sociale inclusiv a contractelor rezervate pentru UPA și întreprinderi sociale de inserție.

Achizițiile publice sociale au fost introduse explicit în art. 56, alin. (1) din Legea 98/2016, respectiv art. 69, alin. (1) din Legea 99/2016: “Autoritatea/ entitatea contractantă poate rezerva dreptul de participare la procedura de atribuire doar unităţilor protejate autorizate conform Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi întreprinderilor sociale de inserţie prevăzute de Legea nr. 219/2015 privind economia social.”

Din păcate, din datele ANAP și ONAC rezultă că autoritățile contractante nu apelează la posibilitățile oferite de lege. De aceea propunem emiterea unui ordin comun de miniștri, prin care 10% din bugetul anual de achiziții destinat investițiilor, să fie utilizat obligatoriu de către autoritățile publice locale și centrale pentru derularea unor proceduri de achiziții rezervate pentru întreprinderi sociale de inserție și unități protejate autorizate.