Comisia Europeană a prezentat la 9 septembrie 2026 propunerea pentru un nou regulament european privind achizițiile publice, care ar urma să înlocuiască actualele directive și să creeze un cadru unic, direct aplicabil în statele membre.

Este o reformă importantă pentru economia socială.

Propunerea mută accentul achizițiilor publice dinspre logica predominantă a celui mai mic preț către o abordare în care contează mai mult calitatea și valoarea creată prin utilizarea banilor publici, inclusiv valoarea socială.

Pentru RISE România, această direcție este una necesară. Dar există o diferență importantă între a permite achiziții cu impact social și a crea condițiile pentru ca ele să fie utilizate efectiv.

De la cel mai mic preț la cel mai bun raport preț-calitate

Una dintre schimbările importante propuse de Comisia Europeană este transformarea celui mai bun raport preț-calitate în metoda standard de atribuire.

În propunerea actuală, criteriile de calitate ar trebui să reprezinte cel puțin 30% din punctaj și cel puțin 50% în cazul contractelor cu utilizare intensivă a forței de muncă, cu posibilitatea unor derogări justificate.

Această schimbare este relevantă pentru întreprinderile sociale deoarece criteriile de calitate pot include și considerații sociale. Propunerea Comisiei menționează explicit integrarea pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități și a persoanelor dezavantajate, condițiile de muncă, accesibilitatea, formarea și dezvoltarea competențelor, precum și promovarea economiei sociale.

Este o schimbare de perspectivă importantă: achizițiile publice nu sunt tratate exclusiv ca un mecanism administrativ prin care statul cumpără cât mai ieftin, ci ca un instrument prin care resursele publice pot contribui simultan la atingerea unor obiective economice, sociale, de mediu, de inovare și reziliență.

Comisia estimează că piața achizițiilor publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene.

Contractele rezervate rămân în noua arhitectură europeană

Pentru sectorul economiei sociale, este deosebit de important faptul că propunerea păstrează contractele rezervate ca instrument distinct de achiziție publică responsabilă social.

Articolul 57 al propunerii prevede posibilitatea rezervării participării la proceduri, inclusiv pentru anumite loturi, pentru organizații al căror scop principal este integrarea socială și profesională a persoanelor cu dizabilități sau dezavantajate, în condițiile prevăzute de regulament. Pragul prevăzut este de cel puțin 30% angajați din aceste categorii.

Această continuitate este importantă. Dar nu rezolvă problema principală pe care sectorul economiei sociale o semnalează de mai mult timp.

Formularea propusă rămâne una opțională: autoritățile publice pot utiliza contractele rezervate.

Poziția RISE România: existența instrumentului nu este suficientă

Experiența ultimilor ani arată că simpla introducere a unei posibilități în legislație nu conduce automat la utilizarea sa.

Această problemă a fost semnalată și la nivel european. În contribuția ENSIE la consultarea privind revizuirea cadrului european pentru achiziții publice au fost evidențiate utilizarea insuficientă a contractelor rezervate, predominanța criteriului celui mai mic preț și nevoia dezvoltării capacității autorităților contractante și a întreprinderilor sociale. Printre direcțiile propuse se află stabilirea unor obiective pentru utilizarea contractelor rezervate, utilizarea indicatorilor de impact social și stimularea achizițiilor sociale, verzi și rezervate.

 

RISE România susține această direcție.

Contractele rezervate nu ar trebui să rămână un instrument utilizat ocazional, în funcție de inițiativa individuală a unei autorități contractante.

Pentru ca achizițiile publice să contribuie efectiv la integrarea profesională și la dezvoltarea economiei sociale, sunt necesare obiective clare de utilizare, monitorizarea aplicării lor și dezvoltarea capacității autorităților publice de a le folosi.

Aceasta este una dintre zonele în care negocierile care urmează asupra regulamentului pot aduce o îmbunătățire reală față de situația actuală.

România are deja baza legală. Următorul pas este utilizarea ei

În România, cadrul legal permite deja utilizarea contractelor rezervate.

Articolul 56 din Legea nr. 98/2016 permite autorităților contractante să rezerve participarea la procedurile de achiziție publică unităților protejate autorizate și întreprinderilor sociale de inserție.

Prin urmare, problema nu este exclusiv lipsa unui instrument juridic.

Miza este transformarea lui într-o practică utilizată sistematic și corect, astfel încât achizițiile publice să creeze și valoare socială: locuri de muncă pentru persoane care întâmpină bariere pe piața muncii, dezvoltarea competențelor, integrare profesională și întreprinderi sociale mai sustenabile.

În acest context, RISE România, împreună cu ADV Group și Ateliere fără Frontiere, a susținut integrarea achizițiilor publice responsabile social și a achizițiilor rezervate în viitoarea Strategie Națională de Economie Socială.

Această direcție trebuie continuată și transformată în mecanisme concrete de aplicare.

Accesul la piață este esențial pentru sustenabilitatea economiei sociale

Dezvoltarea economiei sociale nu poate fi construită exclusiv prin granturi și programe temporare de finanțare.

Întreprinderile sociale au nevoie de piețe, clienți și contracte care să le permită să își consolideze activitatea economică și să își continue misiunea socială. Achizițiile publice reprezintă una dintre cele mai importante piețe care pot contribui la această dezvoltare.

Această schimbare de perspectivă este importantă și pentru modul în care privim întreprinderile sociale: ele nu sunt exclusiv beneficiari ai politicilor publice, ci operatori economici care pot furniza produse și servicii competitive și, prin aceeași activitate economică, pot genera valoare pentru comunitate.

Ce susține RISE România

În procesul de negociere a noului regulament european și în dezvoltarea politicilor naționale, RISE România și ADV Group susțin:

• păstrarea și consolidarea contractelor rezervate pentru întreprinderile și organizațiile care realizează efectiv integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități și a altor persoane dezavantajate;
• stabilirea unor obiective măsurabile pentru utilizarea contractelor rezervate, astfel încât ele să nu rămână o posibilitate legislativă utilizată marginal;
• integrarea criteriilor sociale și a indicatorilor de impact în achizițiile publice;
• dezvoltarea instrumentelor practice și a competențelor necesare autorităților contractante pentru aplicarea achizițiilor responsabile social;
• monitorizarea utilizării contractelor rezervate și a impactului social generat prin acestea.

Reforma propusă de Comisia Europeană creează un cadru mai favorabil pentru această evoluție. Propunerea consolidează dimensiunea strategică a achizițiilor, introduce o pondere mai importantă pentru calitate și păstrează explicit instrumentele dedicate achizițiilor responsabile social.

Dar reforma este încă o propunere. Textul urmează să fie negociat de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene înainte de adoptare.

Pentru economia socială, această etapă de negociere contează.

Miza nu este ca sectorul să primească un tratament preferențial fără criterii de performanță. Miza este ca o parte din puterea de cumpărare a statului să poată fi folosită deliberat pentru a genera, împreună cu bunurile și serviciile achiziționate, locuri de muncă, incluziune și valoare pentru comunități.

Un contract public poate avea două rezultate cu aceeași cheltuială: produsul sau serviciul de care instituția are nevoie și o șansă reală de muncă pentru cineva care întâmpină bariere pe piața muncii.

Contractele rezervate transformă puterea de cumpărare a statului în putere de integrare.