Uniunea Europeană negociază următorul Cadru Financiar Multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE pentru perioada 2028-2034.

Deciziile luate în acest proces vor influența finanțarea disponibilă pentru economia socială, condițiile de acces la fonduri și participarea actorilor economiei sociale la mecanismele prin care vor fi stabilite prioritățile și alocările viitorului buget european.

În acest context, Social Economy Europe (SEE) a publicat un un ghid dedicat negocierilor privind Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, adresat membrilor săi și actorilor economiei sociale care pot contribui la procesul de advocacy la nivel național.

→ SEE_National mobilisation toolkit_MFF

Mesajul central al documentului este clar: perioada actuală este una importantă pentru implicarea economiei sociale în negocierile privind viitorul buget european, în special la nivelul statelor membre.

De ce contează viitorul buget european pentru economia socială

Cadrul Financiar Multianual stabilește prioritățile și limitele bugetare ale Uniunii Europene pentru o perioadă de șapte ani.

Pentru economia socială, Social Economy Europe identifică trei implicații majore ale negocierilor actuale:

• volumul finanțării care va fi disponibil pentru obiective sociale;
• condițiile și accesibilitatea finanțărilor pentru actorii economiei sociale;
• participarea acestora în structurile care contribuie la programarea și gestionarea fondurilor europene.

Social Economy Europe consideră că viitorul cadrul financial multianual va arăta, în practică, nivelul de angajament al Uniunii Europene față de implementarea Planului de Acțiune pentru Economia Socială și față de obiective precum coeziunea socială și teritorială, reziliența și competitivitatea bazată pe economii locale puternice.

O nouă arhitectură a fondurilor europene

Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028-2034 introduce o schimbare importantă în arhitectura bugetului european.

Un element central îl reprezintă National and Regional Partnership Plans, NRPP, planuri naționale și regionale (în România – PNRR) prin care o parte importantă a investițiilor și reformelor finanțate din bugetul european ar urma să fie organizată la nivelul fiecărui stat membru.

Comisia Europeană confirmă că aceste planuri reprezintă una dintre componentele noii arhitecturi propuse pentru bugetul 2028-2034.

Social Economy Europe avertizează însă că integrarea unor fonduri precum Fondul Social European Plus, Fondul European de Dezvoltare Regională și Politica Agricolă Comună într-o arhitectură comună poate diminua vizibilitatea și protecția obiectivelor sociale.

Organizația semnalează și riscul ca accentul tot mai mare pus pe apărare și competitivitate să reducă spațiul bugetar acordat politicilor sociale.

Este importantă aici diferența dintre fapt și poziție: noua arhitectură bugetară este o propunere aflată în negociere, iar riscul pentru finanțarea socială reprezintă evaluarea și poziția de advocacy formulată de Social Economy Europe.

Ce solicită Social Economy Europe

În toolkit, Social Economy Europe formulează o serie de recomandări privind dimensiunea și distribuirea viitorului buget.

Printre principalele solicitări se află:

• păstrarea ESF și FEDR ca fonduri separate, cu reguli și bugete dedicate;
• creșterea ponderii cheltuielilor sociale în cadrul PNRR de la 14% la cel puțin 25%, inclusiv pentru implementarea Planului de Acțiune pentru Economia Socială;
• protejarea finanțării pentru intervențiile centrate pe oameni;
• menținerea legăturii dintre finanțare și angajamentele privind drepturile sociale și incluziunea;
• implicarea autorităților regionale și locale, actorilor economiei sociale, societății civile și persoanelor cu experiență directă în proiectarea, implementarea și monitorizarea fondurilor europene;
• menținerea accesibilității finanțărilor pentru organizațiile mai mici, prin proceduri mai simple, mai puține bariere administrative, capacity building și finanțare stabilă;
• protejarea finanțării europene directe pentru inovare socială, dezvoltarea capacității și cooperarea transnațională.

Aceste procente sunt solicitările Social Economy Europe, nu alocări deja aprobate.

O solicitare de 7% pentru economia socială în planurile naționale și regionale

Pentru viitoarele PNRR-uri, Social Economy Europe formulează câteva solicitări specifice.

Organizația propune ca economia socială:

• să fie recunoscută explicit ca obiectiv specific în cadrul NRPP;
• să fie definită în conformitate cu Recomandarea Consiliului privind dezvoltarea condițiilor-cadru pentru economia socială;
• să beneficieze de o alocare bugetară specifică de 7%;
• să fie reprezentată în structurile de guvernanță relevante pentru MFF.

Și aici este esențială precizarea: 7% reprezintă propunerea Social Economy Europe, nu o alocare stabilită în actuala formă a bugetului european.

Miza pentru România: să fim la masă când se construiește planul

Poate cea mai importantă recomandare a toolkitului pentru actorii din statele membre privește implicarea în elaborarea National and Regional Partnership Plans.

Social Economy Europe arată că unele state membre au început deja pregătirea acestor planuri, chiar dacă negocierile europene nu sunt finalizate, și recomandă actorilor economiei sociale să solicite guvernelor implicarea în procesul de elaborare, să afle mecanismele prin care pot participa și calendarul pregătirii planurilor.

Pentru România, aceasta este o miză care depășește accesul la o anumită linie de finanțare.

Dacă economia socială poate contribui la ocupare, incluziune, coeziune socială și economică, inovare, dezvoltare locală, tranziție verde și creșterea rezilienței comunităților, atunci sectorul trebuie luat în calcul atunci când sunt definite prioritățile și instrumentele prin care România va utiliza fondurile europene în perioada 2028-2034.

Participarea actorilor economiei sociale în procesul de programare este, astfel, o problemă de politică publică și de calitate a viitorului plan, nu exclusiv o revendicare a sectorului.

România are deja un cadru de dialog pentru economia socială

În România există Comisia Națională pentru Economie Socială, mecanism instituțional în care sunt reprezentați actori relevanți ai sectorului.

În contextul pregătirii perioadei financiare 2028-2034, existența unui astfel de cadru face cu atât mai relevantă implicarea reprezentanților economiei sociale în consultările care privesc strategiile, prioritățile și instrumentele cu impact asupra sectorului.

Toolkitul Social Economy Europe susține aceeași logică la nivel european: actorii economiei sociale trebuie să participe la elaborarea planurilor care vor determina ulterior modul în care resursele europene vor fi utilizate la nivel național.

Cine are un rol în negocieri

Social Economy Europe face distincția între două niveluri ale negocierilor.

1. Pentru dimensiunea bugetului și distribuirea resurselor, documentul indică drept principale ținte ale advocacy-ului național ministerele responsabile de finanțe și buget, afaceri externe, afaceri europene, muncă și politici sociale, precum și Reprezentanța Permanentă a fiecărui stat membru pe lângă Uniunea Europeană.
2. Pentru dosarele legislative tematice, Social Economy Europe recomandă dialogul cu membrii Parlamentului European.

Această distincție este importantă pentru advocacy: diferite decizii necesită dialog cu instituții și reprezentanți diferiți.

O poziție națională conectată la demersurile europene

Pentru sectorul din România există și o altă oportunitate: conectarea dialogului național la advocacy-ul desfășurat deja la nivel european.

Social Economy Europe susține aceste revendicări la nivelul instituțiilor europene, iar organizațiile și rețelele din România pot contribui prin aducerea lor în discuția națională.

Call to action pentru România

În această etapă a negocierilor, mesajul RISE către autoritățile române este că economia socială trebuie inclusă de la început în construcția priorităților României pentru perioada financiară 2028-2034 și în elaborarea viitorului National and Regional Partnership Plan.

Miza nu este protejarea unei nișe de finanțare.

Miza este folosirea economiei sociale acolo unde poate contribui la obiective pe care România trebuie oricum să le atingă: locuri de muncă, incluziune, coeziune socială și economică, dezvoltare locală, inovare socială, tranziție verde și comunități mai reziliente.

Pentru aceasta este nevoie de dialog cu actorii care cunosc sectorul, de participarea lor la procesele de consultare și de o reprezentare clară a economiei sociale în arhitectura viitoarelor politici și finanțări.

De la informare la participare

Toolkitul Social Economy Europe este conceput ca un instrument de mobilizare. Mesajul său principal este că viitorul cadrului financiar european nu este încă stabilit, iar perioada actuală oferă spațiu pentru participare și advocacy la nivel național.

Pentru organizațiile și rețelele de economie socială din România, următorul pas este să urmărească procesul de pregătire a viitorului plan național, să identifice mecanismele de consultare și să contribuie cu date, experiență practică și propuneri.

Pentru autorități, mesajul este complementar: economia socială trebuie invitată la masa la care sunt construite politicile și finanțările care îi vor determina dezvoltarea după 2027.

Documentul integral Social Economy Europe, Multiannual Financial Framework (MFF) National Mobilisation Toolkit, poate fi consultat aici: SEE_National mobilisation toolkit_MFF

Economia socială are nevoie și de vocea organizațiilor din teren

Dacă reprezentați o întreprindere socială sau o organizație de economie socială, această negociere vă privește direct.

În perioada următoare, implicați-vă în procesele care au loc în regiunea și în domeniul vostru:

• urmăriți consultările și grupurile de lucru organizate de agențiile pentru dezvoltare regională și de ministere, înscrieți-vă acolo unde este posibil,
• analizați documentele puse în consultare și transmiteți propuneri.

Și foarte important: nu urmăriți doar procesele care poartă explicit eticheta economie socială.

Digitalizarea, inovarea, dezvoltarea IMM-urilor, ocuparea, competențele, incluziunea, dezvoltarea regională sau tranziția verde sunt toate zone în care întreprinderile sociale trebuie să își găsească locul.

Viitorul cadru financiar nu se construiește doar prin negocieri între instituții. Calitatea lui depinde și de informațiile, experiența și propunerile celor care lucrează efectiv în comunități și dezvoltă economie socială.