București, 27 februarie 2026 – RISE România – Rețeaua Română a Economiei Sociale, alături de o coaliție extinsă de organizații neguvernamentale din domeniul social și socio-medical, au participat astăzi la o întâlnire de lucru la Palatul Cotroceni, la invitația Consilierului Prezidențial pentru probleme economice și sociale, Radu Burnete. Într-un moment în care România se confruntă cu provocări demografice și economice majore, acest dialog vizează transformarea economiei sociale dintr-un sector emergent într-un pilon strategic al dezvoltării durabile și incluziunii. RISE România a fost reprezentată de Cristina Bîcîilă, vicepreședintă a rețelei, care a prezentat prioritățile strategice ale sectorului întreprinderilor sociale și de inserție.

Un context social care impune acțiune imediată

Datele prezentate în cadrul consultărilor sunt alarmante și subliniază urgența unei schimbări de paradigmă. Conform ultimului raport de țară (2025), rata de ocupare a populației în România (69,5%) rămâne mult sub media Uniunii Europene (75,8%). Mai grav, țara noastră înregistrează cea mai mare rată NEET din UE (tineri care nu sunt angajați și nu urmează nicio formă de educație), de 19,4%, în timp ce 27,9% din populație este expusă riscului de sărăcie sau excluziune socială.

În acest peisaj, organizațiile neguvernamentale și întreprinderile sociale nu sunt doar simpli furnizori, ci actori esențiali care asigură peste 40% din totalul serviciilor sociale la nivel național, având în grijă peste 100.000 de beneficiari. Cu toate acestea, sectorul se confruntă cu o subfinanțare cronică, standarde de cost depășite și riscul iminent de închidere a 30% din serviciile existente din cauza lipsei unui mecanism de finanțare predictibil.

Vocea RISE România: Munca drept motor al demnității

În cadrul discuțiilor, RISE a subliniat că economia socială reprezintă o soluție viabilă pentru grupurile vulnerabile care au acces limitat la piața muncii, precum persoanele cu dizabilități, persoanele de etnie romă sau cele slab calificate.

„Întâlnirea de la Administrația Prezidențială, alături de organizații și federații din domeniul social, a fost importantă și bine‑venită, dar nu suficientă pentru a acoperi nevoile persoanelor vulnerabile din România. Dialogul este un prim pas, sperăm la o continuare și la identificarea soluțiilor durabile.

Din perspectiva RISE am adus în discuție rolul economiei sociale în crearea unor oportunități reale de integrare profesională. Experiența noastră arată că munca înseamnă mult mai mult decât un venit. Oferă stabilitate, încredere și sentimentul de aparținere la comunitate. Întreprinderile sociale sunt cel mai bun exemplu că perfomanța economică și impactul social nu se exclud, ci se suțin. Integrarea socială prin muncă înlocuiește asistența pasivă. De exemplu, doar Ateliere Fără Frontiere a ajutat până acum 8.000 de oameni să intre pe piața muncii, iar peste 350 au fost angajați în cadrul proceselor de inserție. În ultimii cinci ani, persoanele vulnerabile angajate de noi au generat taxe de peste 1,8 milioane de lei.

Creșterea vizibilității publice a acestui domeniu și întărirea cadrului fiscal sunt esențiale, la fel ca promovarea achizițiilor publice cu clauze sociale. România este acum în etapa decisivă pentru adoptarea Strategiei Naționale privind Economia Socială, iar intervenția Administrației Prezidențiale este crucială pentru coerență, implementare rapidă și recunoașterea sectorului ca pilon al incluziunii și dezvoltării durabile.” – a declarat Cristina Bîciilă, vice-președinte RISE România.

Priorități strategice și solicitări către Administrația Prezidențială

Pentru a atinge potențialul european — unde economia socială reprezintă 6,3% din populația activă, față de doar 1,7% în România — RISE și partenerii săi au înaintat un set de solicitări concrete:

• Adoptarea și implementarea Strategiei Naționale privind Economia Socială: Un proces esențial pentru care este nevoie de medierea și autoritatea simbolică a Președintelui pentru a asigura coerența între ministere.
• Finanțare predictibilă și multianuală: Trecerea de la „logica proiectelor” la finanțarea structurală bazată pe principiul „banul urmează beneficiarul”.
• Achiziții publice responsabile social: Promovarea clauzelor sociale pentru a integra întreprinderile sociale în lanțurile valorice tradiționale.
• Alocare minimă din fonduri europene: Solicităm un prag de minimum 20% pentru domeniul social în viitoarele Planuri Naționale și Regionale (2028–2034).
• Dialog social structurat: Crearea unei secțiuni dedicate economiei sociale în cadrul dialogului social și instituționalizarea parteneriatului stat-societate civilă.

Un efort comun pentru o Românie rezilientă

La această întâlnire au fost prezente mai multe federații și organizații, printre care FONPC, FONSS, Caritas, SenioriNET, Consiliul Național al Dizabilității, Salvați Copiii, HOSPICE Casa Speranței, COPAC, Concordia, Ateliere fără Frontiere, Star of Hope și multe altele. 

Intervenția Administrației Prezidențiale este considerată critică nu doar pentru accelerarea reformelor, ci și pentru protejarea drepturilor fundamentale ale cetățenilor și consolidarea unui sistem care să nu mai „repare” crize, ci să prevină excluziunea.

Puteți consulta lista completă a propunerilor noastre și documentele de lucru aici.