Uniunea Europeană a publicat recent proiectul de revizuire a Regulamentului General de Excepție pe Categorii de Ajutoare de Stat (GBER), unul dintre cele mai importante instrumente care stabilește în ce condiții statele membre pot acorda sprijin financiar companiilor și organizațiilor fără notificare prealabilă către Comisia Europeană.

Pentru sectorul economiei sociale, acest proces este deosebit de important, deoarece rețeaua europeană ENSIE (European Network of Work Integration Social Enterprises), din care face parte și RISE Romania – Rețeaua Română de Economie Socială –, a transmis o serie de propuneri concrete pentru îmbunătățirea cadrului legislativ privind sprijinul public pentru întreprinderile sociale de inserție.

Documentul elaborat de ENSIE arată că o parte importantă dintre aceste propuneri au fost preluate în noul proiect de regulament, consolidând astfel rolul întreprinderilor sociale în politicile europene de ocupare și incluziune socială.

Extinderea definiției lucrătorilor defavorizați

Una dintre principalele propuneri formulate de ENSIE a vizat extinderea definiției „lucrătorului defavorizat”, astfel încât aceasta să reflecte mai bine realitatea socială și barierele existente pe piața muncii.

În cadrul consultărilor, ENSIE a solicitat includerea unor categorii suplimentare precum:

• refugiați și persoane cu protecție internațională;
• persoane reunificate familial după migrație;
• persoane eliberate din detenție;
• persoane cu probleme de dependență care au parcurs programe de reabilitare;
• victime ale violenței domestice;
• extinderea categoriei tinerilor până la 30 de ani.

Ce prevede noul proiect de regulament GBER

În noul proiect de regulament GBER, Comisia Europeană a preluat o parte importantă dintre aceste propuneri. Definiția lucrătorului defavorizat include acum, printre altele:

• persoane cu vârsta între 15 și 29 de ani;
• refugiați sau solicitanți de protecție internațională;
• persoane eliberate din detenție în ultimii 24 de luni;
• persoane care au urmat programe de reabilitare pentru dependențe;
• persoane provenite din categorii cu rată a șomajului semnificativ mai mare decât media națională.

Extinderea acestei definiții este esențială deoarece permite statelor membre să acorde mai ușor sprijin financiar pentru integrarea profesională a acestor grupuri vulnerabile.

Sprijin mai mare pentru formarea profesională

Un alt punct important susținut de ENSIE a fost creșterea sprijinului pentru formarea profesională a persoanelor vulnerabile, realizată de întreprinderile sociale.

Propunerea ENSIE a fost ca IMM-urile și întreprinderile sociale care oferă formare lucrătorilor defavorizați să poată beneficia de finanțare de până la 100% din costurile eligibile, având în vedere costurile ridicate implicate de integrarea profesională.

Ce schimbări apar în proiectul revizuit

Noul proiect de regulament permite într-adevăr creșterea intensității ajutorului până la 100% din costurile eligibile pentru anumite proiecte de formare, în special atunci când acestea vizează:

• lucrători defavorizați sau persoane cu dizabilități;
• IMM-uri;
• regiuni asistate sau aflate în tranziție;
• dezvoltarea competențelor digitale și STEM;
• formare profesională realizată de întreprinderi sociale pentru propriii angajați.

Această schimbare poate avea un impact major asupra capacității întreprinderilor sociale de inserție de a investi în dezvoltarea competențelor angajaților.

Subvenții salariale mai mari pentru angajarea persoanelor vulnerabile

ENSIE a propus și extinderea sprijinului pentru angajarea persoanelor defavorizate prin subvenții salariale, având în vedere dificultățile reale de integrare pe piața muncii.

Propunerile transmise Comisiei Europene

• extinderea perioadei de sprijin la 24 de luni pentru lucrători defavorizați;
• extinderea perioadei la 36 de luni pentru lucrători sever defavorizați;
• creșterea intensității ajutorului până la 75% din costurile salariale pentru lucrătorii sever defavorizați în întreprinderile sociale.

Ce a fost preluat în noul proiect GBER

În noul proiect de regulament, Comisia Europeană a preluat parțial aceste propuneri. Astfel:

• perioada de sprijin a fost extinsă la 24 de luni pentru lucrătorii defavorizați și 36 de luni pentru cei sever defavorizați;
• intensitatea ajutorului a crescut de la 50% la 65% din costurile salariale eligibile.

Deși nivelul de 75% propus de ENSIE nu a fost adoptat integral, creșterea la 65% reprezintă totuși un progres important pentru întreprinderile sociale de inserție.

Investiții în economie circulară și activități de reutilizare

ENSIE a propus, de asemenea, introducerea explicită în regulament a conceptului de sprijin pentru reutilizare (reuse aid), pentru a recunoaște activitățile de economie circulară desfășurate frecvent de întreprinderile sociale.

Exemple de activități vizate

• colectarea și reutilizarea textilelor;
• recondiționarea echipamentelor electronice;
• reutilizarea mobilierului și a altor bunuri.

Deși termenul „reuse aid” nu a fost introdus explicit în noul proiect de regulament, cadrul pentru finanțarea investițiilor în colectare, sortare, pregătire pentru reutilizare și reciclare a fost clarificat și consolidat.

De ce este important acest document pentru România

Pentru România, aceste evoluții sunt deosebit de relevante, deoarece sectorul întreprinderilor sociale de inserție se află încă într-o fază de dezvoltare și are nevoie de instrumente financiare adecvate.

Modificările propuse și parțial adoptate în cadrul GBER pot avea mai multe efecte pozitive:

• creșterea accesului la finanțare pentru întreprinderile sociale prin programe de sprijin compatibile cu regulile ajutoarelor de stat;
• extinderea categoriilor de persoane vulnerabile care pot beneficia de măsuri de integrare profesională;
• sprijin mai mare pentru formarea profesională, inclusiv posibilitatea finanțării integrale a programelor de formare;
• subvenții salariale mai consistente și pe perioade mai lungi pentru angajarea persoanelor defavorizate;
• sprijin pentru investiții în economia circulară, domeniu în care multe întreprinderi sociale sunt active.

Un pas important pentru recunoașterea întreprinderilor sociale în Europa

Revizuirea Regulamentului GBER confirmă rolul tot mai important al întreprinderilor sociale de inserție în politicile europene de ocupare și incluziune socială.

Prin contribuția ENSIE și a membrilor săi, inclusiv RISE Romania, vocea sectorului economiei sociale a fost reprezentată în procesul de elaborare a acestor politici.

Rezultatul este un cadru european mai favorabil dezvoltării întreprinderilor sociale și integrării profesionale a persoanelor vulnerabile – un obiectiv esențial pentru construirea unei economii mai incluzive și mai sustenabile în Europa.

Propunerile ENSIE și RISE Romania pot fi vizualizate aici.